Göna ma Nanas
Bua göna si lö muteu nasa moroi ba dölania
Klasifikasi ilmiah
Genus:
Ananas
Spesies:
comosus
Sinonim[1]
List
    • Ananas acostae C. Commelijn
    • Ananas ananas (L.) H.Karst. ex Voss nom. inval.
    • Ananas argentata J.C.Wendl. ex Schult. & Schult.f.
    • Ananas aurata J.C.Wendl. ex Schult. & Schult.f.
    • Ananas bracteatus Baker
    • Ananas coccineus Descourt.
    • Ananas debilis Schult. & Schult.f.
    • Ananas lyman-smithii Camargo nom. inval.
    • Ananas maxima Schult. & Schult.f.
    • Ananas monstrosus (Carrière) L.B.Sm.
    • Ananas ovatus Mill.
    • Ananas pancheanus André
    • Ananas penangensis Baker
    • Ananas porteanus Veitch ex K.Koch
    • Ananas pyramidalis Mill.
    • Ananas sativa Lindl.
    • Ananas sativus Schult. & Schult.f.
    • Ananas serotinus Mill.
    • Ananas viridis Mill.
    • Ananassa ananas (L.) H.Karst.
    • Ananassa debilis Lindl.
    • Ananassa monstrosa Carrière
    • Ananassa porteana (Veitch ex K.Koch) Carrière
    • Ananassa sativa (Schult. & Schult.f.) Lindl. ex Beer
    • Bromelia ananas L.
    • Bromelia ananas Willd.
    • Bromelia communis Lam.
    • Bromelia comosa L.
    • Bromelia edulis Salisb. nom. illeg.
    • Bromelia mai-pouri Perrier
    • Bromelia pigna Perrier
    • Bromelia rubra Schult. & Schult.f.
    • Bromelia violacea Schult. & Schult.f.
    • Bromelia viridis (Mill.) Schult. & Schult.f.
    • Distiacanthus communis (Lam.) Rojas Acosta
Kabu Göna ba Ghana

Göna ma ba li Indonesia latötöi ia faoma ngawua wehede; Nanas. Sinumbua göna andre, sinanö nitanö niha, si no la'ila sa'ae niha, tenga ha nitanö fazambua, hiza no oya nibali'ö kabu sebolo. Göna ba Danö Niha, sinumbua si sökhi ba fagöna sibai ba danö ba da'ö, eluahania göna andre auri ia ba mbolo mbenua ba Danö Niha. Göna[2][3] (Ananas comosus) sambua zinumbua tropis si tola la'a mbuania ba no tobali fondrou'ö zinöndra moroi ba ngawawa ma famili Bromeliaceae.[4] Göna andre sinanö soroi ba Amerika Selatan, ba no lafaliaro bada'ö ba zi ngahönö fakhe. Fangi'ila göna andre ba danö Eropa ba ngahönö si 17 ma abad-17 si no labali'ö sambua nitöngöni niha lumö wa'aso. I'otarai me döfi si 1820, Göna andre no latanö ia labali'ö fangalui, he ba kabu ni'odödögö ba simanö göi nitanö niha zamösana ira misa ba zi lö oya-oya. Ba hiza meluo da'ö no sambua famalala wangalui numero tölu ba zi sagörö ulidanö. Ba ngahönö si 20, Hawaii sambua mbanua si no mananö oya göna, si'oföna ni fa'ohe'önia ba mbanua AS; ba hiza me döfi si 2016, Kosta Rika, Brasil, faoma Filipina no göi oya manga'asogö göna soya arakhagö lö sogamö fa'oya göna ba danö da'ö moroi ba zi sagörö ulidanö.[5]

Göna andre, auri lö alaŵa sibai, hulö ya'i fa'alaŵa ndru'u sadogo-dogo tou ba danö. Hiza göna andre, tola lafuli latanö mbude-bude mbua niteu, irege bada'ö tumbu zui göna. Bute-bute nitanö andrö latötöi ia ; offset. ,[2][6] ma lewiö sauri bangai, ba buania tola lateu na no irugi döfi, me ba wa'ara simane da'ö, buania no asoso.[6][7]

Waö-waö bulö'ö

  • Menzel, Christopher. "Tropical and Subtropical Fruit". Encyclopedia of Agricultural Science Volume 4. ISBN 0122266706. Charles J Arntzen. New York: Elsevier Science Publishing Co. Inc., Academic Press, 2012. 380–382.


Umbu bulö'ö

  1. "The Plant List: A Working List of All Plant Species". Arsip moroi versi asli irugi 2021-07-23. Mufaigi me 31 Mei 2022. 
  2. 2,0 2,1 Morton, Julia F (1987). "Pineapple, Ananas comosus". Mufaigi me 31 Mei 2022. 
  3. "Pineapple Definition | Definition of Pineapple at Dictionary.com". Dictionary.reference.com. Mufaigi me 31 Mei 2022. 
  4. Coppens d'Eeckenbrugge, G; Leal, F. (2003). "Chapter 2: Morphology, Anatomy, and Taxonomy". Bakha Bartholomew, DP; Paull, RE; Rohrbach, KG. The Pineapple: Botany, Production, and Uses. Wallingford, UK: CABI Publishing. hlm. 21. ISBN 978-0-85199-503-8. 
  5. "Pineapple production in 2016, Crops/Regions/World list/Production Quantity (pick lists)". UN Food and Agriculture Organization, Corporate Statistical Database (FAOSTAT). 2017. Mufaigi me 31 Mei 2022. 
  6. 6,0 6,1 "How to grow a pineapple in your home". Pineapple Working Group-International Horticultural Society. Mufaigi me 15 August 2010. [pranala nonaktif permanen]
  7. "Pineapple Growing". Tropical Permaculture.com (Birgit Bradtke). Arsip moroi versi asli irugi 15 August 2010. Mufaigi me 31 Meii 2022. 

Khai-khai baero bulö'ö